farmacie & pompe funebre

...............................................


Vedeniile

Au sosit vedeniile
Au plecat vedeniile
A ramas cineva
Si o intrebare: Vedeniile sau noi?


Cea mai apropiata

Cea mai apropiata dintre dureri

Durerea !


Machina

Ulei
Piesa de rezistenta
Scantei
Stanga dreapta
Cauciucul pac
Stop cardiac


Mai mult mai decat aprilie

Mai mult mai aproape mai viu
Mai nimic

Mai iunie iulie

Au fost niste vremuri care vor veni
Asteaptă-le asteaptă-te


Harababura

harababură prin gură
pe după gingii
degeaba că nu mai vii
harababură nichelată
cu opt gloanţe în încărcător
cu trăgaci defect
încremenit
il tot agit


Musca mototolita

hai s-o lăsăm pe altă dată chestia aia
cu musca mototolită
e prea mototolita musca
e ca sugativa din gura fetei cu cap de cozonac
din gura mamei cu tată in burtă
cu toate că
dar nu
mai bine s-o lăsăm pe altă dată


Cerneala simpatica

să nu-mi spui nu
atunci când da-ul îţi infloreste pe omoplat
n-are rost
îţi citesc pe clavicula povestea
cerneala simpatica draguta
te vreau aşa supraetajată cum eşti
ca o păpuşă rusească de sticlă
cu embrioni de neon în interior
cu diavoli mici ascunşi în diavoli mai mari
ascunşi în diavoli şi mai mari
pitiţi în îngeri uriaşi de necuprins

să nu-mi spui nu, atunci când da-ul îţi infloreste pe omoplat. Să nu-mi spui da, când genele îţi tremură a pa... Mai bine pleacă aşa cum eşti, decât să râmâi o alta...


Ileana

m-am inteles cu provocatorul de accidente
sa treaca pe la cinci cu marfarul
cand Ileana va traversa linia cu tractorasul de tuns iarba
Ileana face crize de gelozie si colectioneaza
interventii chirurgicale
sincer sa fiu nu mai suport fluctuatiile astea
peretele imi da tarcoale ca un caine tencuit
ma aflu din nou langa cada cu prunc
oglinda mi se uita in gura ca un medic geaman
chiuveta incrustata cu pete si crapaturi ma intristeaza
ma uit in gol iar golul se uita in mine
ma gandesc la untura din oglinda
urma chipurilor noastre dolofane candva
pe raft paharul cu periutele dintilor de alta data
ca o vaza cu doua flori
dedicate trecutului nostru descompus


Amanta

am sedus o ladă neagră plină cu molii
o am lângă mine
îmi linge degetele pierdute la măcelărie
este iubita stup
amanta înlemnită
cu glezne de funingine


Pac pac pac

iar acum, doamnelor şi domnilor, am onoarea să-i invit pe scenă pe cei mai sobri, cei mai talentaţi, cei mai sincronizaţi, cei mai sinceri, mai direcţi şi laconici, echipa de bază, trupa de şoc, celebrul trio de adio... Ciocanu', Cuiu' şi Capacu'! Să-nceapă muzica!

Pac pac pac pac, poc poc!
Pac pac pac pac, poc poc!

Ciocanu', Cuiu' şi Capacu'
Ciocanu', Cuiu' şi Capacu'


Omu trage

Omul trage la om
Omul trage în om
Omul naşte din om
Omul moare în om


Cosmos

Îmi zâmbeşti cu galaxii ascunse în buze, cu nebuloase în obraji, quasari în gingii, supenove în pleoape, pulsari în capilare... Expansiunea suspinelor tale, degetele pline de cosmos, unghiile cu ani lumină punctiformi. O lume alunecă pe toboganul genelor tale, prinde-o în lacrimă... mai las-o, n-o şterge!


Perspectiva

Parfum de reanimare si cheag, transpiraţie de chirurg înspăimântat, frică de infirmieră neputincioasă... Ingrediente necesare, atât de regretate, atât de aproape... Adie a timp viermănos.



M-ai rugat

M-ai rugat să te uit pentru el... L-am rugat să te aibă pentru mine....



Şi preotul mi-a soptit

Si atunci preotul mi-a soptit: Dumnezeu e femeie! De ce nu, am zis... De ce da, a suras. Apoi am mâncat împreună o farfurioară cu fragi, langa vreascul mocnind.


Regele confuziei

Ieşind dintr-un spaţiu incert, intrînd într-o ceaţă tremurătoare... Acel nimic ce-mi spune totul. Un tot ce tzipa nimic. O incoerenţă exactă, necesitatea cuvintelor, mă înec cu păsări ce-mi răsar în gâtlej... o tuse morbidă mă zguduie şi mă răstorn în canal, în paltonul meu dedicat moliilor, ofrandă noroiului, cu tot cu buzele mele crăpate... un biet bântuitor de carne, un rege al confuziei.


Livia

Farmacista era durdulie, o chema Livia. Îi ceream un calmant, dar îmi dădea ce-mi trebuia. Era frumoasă, am iubit-o în taină o vreme, apoi am cerut-o de nevastă. A chicotit sfioasă... Mi-a dat ceva şi mi-a spus: „O să-ţi treacă!” „Ce să-mi treacă?” „Vedeniile!” mi-a spus. A doua zi n-am mai văzut-o. Era o alta, am întrebat-o de Livia. „Care Livia? Nu cunosc nici o Livia!”



Unii

Unii plâng în blănuri, alţii râd în pielea goală... E ceva aşa cum pare? Nimic? Atunci hai, dă-mi blana, şterge lacrima şi fă-mă să râd!



Amintirea mea preferata

...copilă dulce speriată prostuţă sfioasă puberă rasfaţată muiere ţâfnoasă nimfă iniţiată mâţă hoaţă de sămânţă preafrumoasă mamă doamnă dragă bunicuţă roabă răposată ingropată amintirea mea preferata pana mor...



Cărări

Cărări verzui, vânătăi, cearcăne, încheieturile tale, nostalgiile sfârtecate, ace de unică şi nesfârşită folosinţă... toate provin din sertarul ghebosului.
Tu provii din dorinţa mea de-a amâna dorinţa, eu provin din dorinţa ta de-a încheia socotelile...

Ne-am cunoscut în momentul în care baba ne-a făgăduit despărţirea. Asistenta mumei mi-a întins bisturiul şi am intrat în dormitor. Ghebosul dormea ultimul meu somn.


Mai vreau

Petale pătate, palavre plate, plete pe paletă... o trase catre el, o cuprinse, ea zambi ametita. O sarută pe gât, îi trecu degetele prin păr, ea închise ochii, începu să-i muşte buzele, undeva departe o împuşcătură, apoi un tipat pătrunzător. Apoi şoapta ei: Mai vreau...


Mai bland

Bătranul Manole, mănâncă pământ cu sânge de dimineaţa până noaptea. El are gingiile zdrobite din cauza pietrelor şi a cioburilor de sticlă. Nimeni nu ştie, dar asta îl face mai blând.


Mă ridic

Cineva mi-a spus, despre femeia vieţii: “încetează s-o mai cauţi şi te vei împiedica de ea.” I-am spus că m-am împiedicat demult. Acum încerc să mă ridic.


Megalomania modestiei

După ce am murit, o nelinişte vâscoasă m-a cuprins. Neliniştea ca eu am ramas iar voi nu mai sunteţi. Şi brusc, cineva mi-a ciocănit în coşciug şi a spus: „Puţină modestie mortule! Suntem aici!” De atunci sunt un mort liniştit şi modest.


Calmul sferelor

Ştiinţa stânjeneşte calmul sferelor care nu ne sunt hărăzite spre a le cunoaşte, iar sferele care nu ne sunt harazite spre a le cunoaşte, ocolesc neliniştea ştiintei.



......................